Sinceritatea e o arma... tu esti unica victima
Postat la 28 Sep 2008. Nu sunt comentarii... Comentarii
Chiar acum o vreme am scris un articol despre sinceritate si despre cat de nasol e sa fi sincer, cat de mult ai de pierdut si... cat de "diferiti" pot fi unii oameni in anumite situatii. Am primit ceva suturi in rect si nu au fost deloc pasi inainte.
De curand am aflat ca singura persoana cu care trebuie sa fi sincer este propria persoana. Am fost dezamagit de multe ori de oameni pe care i-am considerat foarte importanti si totusi am gandit ca "oamenii gresesc" si e bine sa treci cu vederea referitor la anumite persoane... Acum vine intrebarea: oare merita cineva?
De obicei sunt omul care invata din greseli dar se pare ca unele lucruri nu le poti indrepta pur si simplu. Exista momente in care esti nevoit sa minti si am realizat ca nu e chiar asa de rau sa o faci cand subiectul il reprezinta persoane neinsemnate... dar cand e vorba de oameni pe care ai impresia ca-i cunosti de o viata [pentru unii nu ai doar impresia] lucrurile se complica.
Cel mai nasol e sa ajungi sa fi sincer cu prietenii si toata "chestia asta" sa se intoarca impotiva ta. Ajungi sa iti dai seama ca ai gresit si sa te gandesti ca daca ai fi mintit si daca te-ai fi gandit mai mult la tine ti-ar fi fost mult mai bine... dar, cum ramane cu ceilalti?
Cred ca asta e problema mea cea mare... ma gandesc mai mult la cei apropiati decat la mine si, ajung sa-mi dau seama ca nu exista oameni apropiati. Toti se departeaza la un moment dat si cel mai tare te doare sa ii vezi departe pe cei care erau aproape... pe cei care ti-au dat impresia ca nu esti singur.
Si il mai citez odata pe Ombladon: "Daca eram un pic mai prost, eram fericit!". Sa fiti iubiti si, aveti incredere in cine merita... in voi.
Pareri peste opinii... Comenteaza si tu!
Nu-s comentarii deocamdata... comenteaza tu primul!
