Top 10 momente memorabile in viata unui om
Postat la 12 Jun 2010. Nu sunt comentarii. Hai, spune si tu ceva! 
Am vazut trailer-ul de la filmul "Number 23" si, mi s-a parut... amuzant, pentru ca apoi am vazut tot pe youtube un inflacarat care era disperat dupa acest numar si, i se parea ca viata lui e schimbata, ca brusc totul face sens. De exemplu, W are 3 colturi in sus si doua in jos => 23. Bine, de ce nu 32 nu stiu dar oricum, ideea este ca exista foarte multi oamenii care pot fi schimbati foarte usor de mass-media. Acum, o sa va enumar eu 10 momente importante din viata noastra, pentru a intelege ca lucrurile sunt mai complicate de atat.
1. Urmeaza sa te nasti. Un tip cu bentita pe cap te trage afara dintr-o zona intima a mamei tale, in timp ce ea urla. Ironie: tipul ala nu cred ca e tatal tau, iar daca era o tipa, tu cum dracu' ai aparut pe lume daca mama ta era lesbiana?!
2. Desi iti dai seama ca bananele cu biscuiti sunt aiurea, toata lumea te trage de falci zambind. Ironie: oare d-aia sunt maimutele asa simpatice?!
3. Prima zi de scoala, prima data cu colegii de clasa. Ironie: e vr-o coincidenta intre faptul ca 'alinierea' voastra e asemanatoare cu cea a celor din puscarie? Hmm...
4. Copiezi pentru prima data la o lucrare, te prinde pentru ca n-ai experienta prea mare si-ti da nota 1. Ironie: nu, nu e o coincidenta!
5. La liceu toate fetele iti zambesc, pentru ca esti boboc. Ironie: de ce oare dupa ce te vad prima data, nu se mai uita la tine a doua oara?
6. Stii sa inoti, dar in piscina asta miroase cam urat. Ironie: ai capul in WC, pentru ca tipa careia i-ai facut cu ochiul avea prieten... era chiar bulangiul ala mare de langa ea.
7. Facultatea era frumoasa daca nu trebuia sa inveti si sa iei note. Ironie: astia din club dau note mai mari la concursurile de baut bere.
8. Trebuie sa te casatoresti, toti prietenii urla "Nu semna baa!!". Ironie: ai semnat! Trebuia sa stii ca "prietenul la nevoie se cunoaste"
9. Sotia ta e insarcinata, te uiti pe gaura cheii si vezi ca un bulangiu cu bentita pe cap ii desface picioarele. Ironie: te calmezi, pentru ca de fapt este o tipa.
10. Ajungi la pensie si iti dai seama ca nu prea ai bani, desi ai muncit toata viata. Ironie: traiesti in Romania.
Get a life!
Postat la 07 Oct 2009. Nu sunt comentarii. Hai, spune si tu ceva!
Bine, sambata merg la nunta. Partea buna e ca merg la nunta unui prieten si sper sa ma distrez, partea proasta e ca asta ma pune pe ganduri. Totusi, e bine ca am pe ce sta.
Intr-o zi de august, discut cu el pe celebrul Y!Messenger si ma intreaba "ia zi, vii la nunta mea?". Ma uit la monitor ca pisica la oala cu lapte, neintelegand gluma, si-i zic: "da frate, normal...". El completeaza: "o sa fac si botezul tot atunci". Deja incep sa verific id-ul de mess, sa vad daca e chiar el. Da, el era si, nu glumea.
Ok, apar gandurile: e mai mare ca mine cu 2-3 ani, deci asta inseamna ca peste 2-3 ani ar trebui sa fac si eu la fel?! Adica, or sa-mi strige si mie la cununia civila toti "nu semna baaaaa!!!" si, va trebui sa devin serios?! Ah, stai... sunt serios.
Inca nu inteleg de ce-si cumpara femeile Porsche (peste 400 de cai sub un toc?!) si, inca nu inteleg de ce cocalarii claxoneaza dupa femei (oare chiar au IQ asa negativ?!)... dar asta chiar ma depaseste: cand stii ca vine vremea sa te casatoresti?! Adica, ai vro "chemare" ceva?
Eh, whatever... sper sa nu-mi iau bataie pe tema asta.
Tags: personal, casatorie, viata, insuratoare
Timpul zboara. Depinde de noi cum.
Postat la 23 Jun 2009. 6 comentarii. Hai, spune si tu ceva!
O sa scriu un alt articol lung, dar simt nevoia sa filozofez.
Avem o viata si, e nasol ca e doar una. Daca m-ar intreba cineva ce calitati mi-as dori sa preiau de la un animal as raspunde ca vrea sa iau cele 9 vieti ale pisicii.
Sunt momente in care timpul trece fara sa observam si, nu ne deranjeaza cu nimic trecerea lui. Sunt momentele alea in care suntem prea mici ca sa avem probleme si, daca le avem, se rezuma la castele de nisip care se prabusesc sau la biciclete stricate. Sunt momentele in care ai curaj sa te lupti cu Goliat, ca doar stii cum i-a tras-o nea' David.
Apoi, urmeaza o perioada in care timpul trece OK. E ocupat de scoala si liceu, alergatul si privitul dupa fete, prostiile "prelucrate" meticulos cu anturajul, furatul de cirese si, urmeaza o enumerare infinita... in asa fel incat ti se pare ca totul e la locul lui, ai timp exact atat cat iti trebuie si, e greu sa te plictisesti.
Perioada ce urmeaza e una de fuga. Apare in viata noastra facultatea, sau nu... ca vorb-aia, "uni-au dat la facultate, altii-n cap, la bloc, in spate". In facultate incepi sa nu prea ai timp: cursuri, petreceri, distractie, petreceri, distractie, curs, petreceri, distractie, petreceri si enumeratia continua.
Partea mai nasoala incepe cand apare serviciul, mai ales daca ai si facultate. Adica, poti sa stai pe spatele mamei, dar incepi sa te faci cam greu... si trebuie sa te maturizezi. Unii reusesc, altii nu... dar timpul trece la fel pentru toti.
Serviciul ne mananca viata si, asta e motivul pentru care e foarte [foarte] indicat sa ne placa ceea ce facem, pentru ca se ocupa, din 24 de ore, 9 ore [8 + pauza] si drumul, deci cam 10 ore pe zi. Statistic vorbid, serviciul ne ocupa aproape jumatate din timp... si ramane restul pentru distractie. Destul de putin, in comparatie cu perioada precedenta. Dar asta e, ne adaptam.
Faza urmatoare e cea mai neplacuta din punctul de vedere al timpului: familia. Trebuie sa te ocupi atat de serviciu, ca sa aduci bani, cat si de familie, ca sa nu-ti creasca copilul precum intr-un lagăr. Adica in cele 14 ore din care se presupune ca 7-8 dormi ar trebui sa faci foarte multe lucruri, printre care mai trebuie sa te si distrezi sau sa te relaxezi.
Ultima perioada a vietii e cea mai lejera din punctul de vedere al timpului dar destul de nasoala pentru psihologia noastra: pensionarea. E momentul in care astepti sa-ti vezi roadele muncii tale, sa-ti vezi nepotii, sa te viziteze copiii. De fapt, asteptarea asta, desi nu recunoastem, este asteptarea mortii. Trist dar adevarat... nu te prea intereseaza cum trece timpul, serviciul dispare si, traiesti din ceea ce-ai muncit, atat sufleteste cat si material.
E ciudata viata pentru ca totul e ascendent si frumos pana la un anumit apogeu, apoi totu dispare la fel de treptat. E nasol ca exista acest apogeu si, e foarte ciudat faptul ca lucrurile sunt calculate asa de bine incat parca totul respecta un tipar.