Bucuresti, orasul ingerilor... transpirati
Postat la 24 Jun 2008. Nu sunt comentarii. Hai, spune si tu ceva! 
M-am mutat de curand, stau cu chirie cu niste prieteni, am un job, urmeaza o facultate [destul de usoara]... o duc bine, in ansamblu.
Acum, ce imi place la Bucuresti este ca lumea este multa [da, aglomeratia in sine] si in continua miscare, orasul e mare si am multe de vazut, cunosc oameni si locuri noi, imi mai clatesc ochii cu liceencele de prin metrou si tranvai, am de unde sa imi aleg haine si sa fac cumparaturi si, altele.
Lista cu lucrurile care nu imi plac la acest oras nu e asa lunga dar elementele din lista sun "un pic" existentiale. Nu imi place ca unii oameni miros groaznic [asta in primul rand] si, in ciuda caldurii, consider ca daca te speli poti sa fi un om normal, cat de cat inodor. Nu imi place ca unii oameni sunt exagerat de nesimtit. E adevarat ca aici e o jungla de beton [vorba Parazitii-lor] dar totusi, trebuie sa fim si oameni... Imi displace foarte tare sa vad cersatori si masini de lux in acelasi peisaj... imi dau seama cat de mare e diferenta de la saraci la bogati si, ma doare ca sunt neputincios. Nu imi place ca oamenii sunt tristi si seriosi... rareori vezi oameni care zambesc. Parca toti sunt plini de griji, parca urmeaza sa se intample o catastrofa in fiecare zi.
Ceea ce imi place e ca desi oamenii sunt asa cum sunt, orasul nu e trist, tot timpul e cineva p-afara si tot timpul exista ceva de facut.
Acum, urmeaza sa ma apuc de vizitat... am fost prin Piata Rahova si, am crezut ca e o "piata de cartier mica" si, m-am cam inselat... simteam ca nu se mai termina. Banuiesc ca dupa ce o sa ma obisnuiesc cu locurile o sa le pot vedea la o dimensiune normala.
Acum, imi doresc cu adevarat sa ploua...
Femeile sunt complicate
Postat la 18 Jun 2008. 2 comentarii. Hai, spune si tu ceva!
E adevarat ca nu-ti trebuie facultate ca sa poti sa agati o fata dar e clar ca iti trebuiesc nervi buni si strategie ca sa o poti multumi... daca poti. Si, nu, nu ma refer la bani sau flori. Ele vor ceva ce e cam greu [aproape imposibil..] de obtinut: barbatul perfect [da, stiu... toate zic ca nu vor asta]. Barbatul perfect trebuie sa aiba defecte sub forma de calitati... ca in reclama: dur, sensibil, glumet, frumos si, daca se poate, cu bani.
Acum... ce vor ele? Dracu' stie!!... cred ca nici ele nu stiu clar... dar, partea proasta e ca noi trebuie sa deducem. Aici intervine gandirea programatorului... dar, sa nu vorbesti despre computere vrodata ca e ca si cum ar discuta ea cu tine despre Victoria's Secret. Te gandesti cum sa faci sa fie bine si, realizezi ca gresesti.
Dar, daca ii aduci flori, esti punctual si prezentabil atunci trebuie sa ai grija sa nu faci asta in fiecare zi, pentru ca apoi apare rutina: "sigur vine, sigur imi aduce flori, sigur arata bine..". Cu ce gresesti daca le faci pe toate cele de mai sus? Pai, cu nimic, teoretic... doar ca nu e bine... deci gresesti. Daca esti mitocan si nu te duci la intalnire [prea des] si te trezesti uitandu-te dupa alta pe strada atunci e clar ca gresesti. Intotdeauna e bine sa fi pe undeva pe la mijloc... doar ca e cam aiurea, lucrurile se cam bat intre ele... bun si rau in acelasi timp.
Trebuie sa ai rabdare, sa fi indiferent si in acelasi timp afectiv... sa arati ca-ti pasa dar sa nu fi gelos... sa fi doar la mijloc in toate situatiile... parca trebuie sa te gandesti la orice faci... parca jucam sah. Pentru mine e greu... pentru ea e normal.
Sinceritate si bunavointa
Postat la 10 Jun 2008. 2 comentarii. Hai, spune si tu ceva!
Am aflat pe parcursul vietii ca e nasol pentru tine sa fi sincer. Oamenii spun aparent ca apreciaza sinceritatea [toti spun acelasi lucru] dar, de fapt, memoreaza orice le spui si tin cont de orice aspect negativ, iar eu nu pot numi asta apreciere.
Am muncit o vreme pentru ceva bani iar acum ma milogesc ca sa-i primesc... De ce? Pentru ca "am inteles" si pentru ca am zis "lasa, ca mi-i dai tu" iar acum, toata bunavointa de care am dat dovada se transforma in prostie.
Am dat unui profesor niste cursuri, a zis ca mi le aduce acum trei saptamani si evident ca nu a reusit. Am zis ca mi le aduce la examen. Mi le-a adus dar, erau in masina... eu a trebuit sa plec si, nu a putut sa mi le dea.
Si, exemplele pot continua... Spui ce crezi, esti intelegator, dai de la tine... esti prost... Rasa umana e pe cale de disparitie, ajunge sa se transforme in rasa animala. Probabil ca asa am fost creati, sa ne reintoarcem in padure... desi avem laptop.
N-am ce face, ma complac... sper sa-mi recuperez banii, sper sa-mi recuperez cursurile, sper sa invat ceva de la viata... acum ascult Warp Brothers la 30 de W ca sa imi mai treaca un pic nervii.
Totusi, e bine ca sunt genul care "ma descarc dand un pumn in loc sa plang" si, e bine ca am masa solida.
Ipostaze...
Postat la 02 Jun 2008. Nu sunt comentarii. Hai, spune si tu ceva!
1. Cum as reactiona daca as fi aruncat din avion fara parasuta? As trai ultimele momente, m-as bucura de nori si, chiar daca as observa ca locul in care pic nu e plin cu apa, m-as indrepta cu picioarele spre pamant... totusi, daca traiesc?
2. Cum as reactiona daca mi-ar propune o femeie foarte frumoasa sa ma culc cu ea... fara obligatii? In momentul asta... as dezamagi-o.
3. Cum as reactiona daca as afla ca maine mor?
M-as comporta ca si cum nimic nu s-ar intampla... de fapt, nu se intampla nimic deosebit, lumea evolueaza cu sau fara mine.
4. Cum as reactiona daca as afla ca cel mai bun prieten ma minte?
As plange...
5. Cum as reactiona daca as afla ca prietena mea ma inseala?
As intreba-o de ce.
6. Cum as reactiona daca as castiga 10 milioane de euro?
As avea suficienti bani incat sa imi rezerv dreptul de a nu raspunde la intrebare.
7. Cum as reactiona daca maine as ajunge presedinte?
Daca nu as reusi sa-i demit pe toti, mi-as da demisia.
PS: Apropos de alegeri, mi s-a urlat la ureche cu portavocea cateva zile bune si, am dat un sfert de vot... pentru handicapati am reducere.